DA! Am lucrat din greu la modificarea și recodificarea monitorizării daunelor din joc, ca parte din actualizarea detaliilor morții, pe care urmează să o lansăm în patch-ul următor. Una dintre prioritățile noastre principale pentru această actualizare este să facem informațiile 100% corecte, ca să fie cu adevărat de încredere. 

Obiectivul nostru principal este ca jucătorii să poată răspunde celor mai arzătoare întrebări pe cât de repede și ușor posibil:

”Ce tip de daune m-a ucis?”

”Care campioni sunt cei mai periculoși?”

”De care vrajă trebuie să mă feresc cu adevărat?”

În mod cert, istoria Runeterrei poate fi împărțită în mai multe ere diferite. Era curentă este definită în mare ca ”tot ce s-a întâmplat de la Războaiele Runelor încoace”. Și, chiar și așa, vorbim de aproximativ o mie de ani. Doar câțiva campioni au trăit atât de mult, iar națiuni precum Noxus, Demacia și Bilgewater pur și simplu nu existau în forma lor curentă înainte de asta.

O altă întrebare ar putea fi: ”Au fost mereu toți campionii activi în această lume?” Răspunsul este aproape sigur nu. Știm cât de în vârstă sunt unii campioni și că alții abia s-au retrezit după perioade de inactivitate.

Cu toate astea, pentru mine, adevărata întrebare este: ”Dacă s-au născut campioni muritori, asta înseamnă că vor muri la un moment dat?”

Iar asta, prieteni dragi, rămâne de văzut.

”Ahoooooooooooo! Ajutor! Unde sunt? E frig aici. N-am cunoscut decât căldura.”

”Ce sunt zgomotele astea? Sunt atât de multe! Ciocănituri și ciripeli. Unde-i zgomotul ăla care pulsează și care mi-a cutremurat oasele?”

”Cine ești? Am crezut că-s singur aici.”

”Și eu la fel.”

”Am ochii încețoșați. M-am obișnuit cu întunericul, dar acum sunt atât de multe forme și culori.”

”Nu pot vedea nimic. Am un fel de pâclă pe ochi.” 

”Stai pe loc. Îi ling și îi curăț eu.”

”Mă gâdilă! Hahaha, vai. Deci așa arăți. Ești așa de… blănos.” 

”Păi și tu la fel. Amuzant că abia ne-am întâlnit. Am senzația că te știu dintotdeauna.”

”Îți mai este frig?”

”Foarte.”

”Vino mai aproape. O să mă încolăcesc în jurul tău ca să-ți țin de cald și o să imit sunetul ăla care pulsează în urechea ta, ca să nu-ți mai fie frică.”

”Nu… nu pot. Când încerc să-mi ridic lăbuța, îmi pare tare grea.”

”Ciudat. A mea pare că plutește. Mai încearcă o dată.”

”O, vai! Cred… cred că suntem conectați. Cred că… lăbuța ta e a mea. Cred că… suntem unul și același. Suntem un fel de monstru!”

”Așa deci! Cât de ciudat! Și totuși, poate nu suntem blestemați. Poate… suntem norocoși. Pentru că nu va mai trebui vreodată să facem un pas singuri în această viață. Nu va mai trebui să dăm de ceva înfricoșător fără celălalt și ne vom putea șopti vorbe de încurajare în ureche, atunci când totul pare fără speranță. Pe când alții sunt nevoiți să meargă pe cărări solitare, noi vom fi mereu, mereu, mereu împreună. Așa că pune-ți capul lângă al meu și poate vom avea același vis la noapte. Eu despre tine și tu despre mine.”

Timpul de pregătire este de aproximativ 20-25 de minute, în funcție de cât de mult durează ca lupii nou-născuți să adoarmă. (Dacă nu aștepți ca ei să ațipească, timpul de pregătire ar putea fi mult mai mare, pentru că poate dura destul de mult să te lupți cu ei.) Lasă focul să ardă până e doar jăratic incandescent care scoate fum. Decapitează lupii rapid și aruncă capetele moi pe foc. Timp de gătire: 35 de minute. Sare și piper după gust și gata!

Lupii sunt cea mai căutată delicatesă culinară din junglă. Până la urmă, două capete sunt mai bune decât unul singur.