/dev: biografiile campionilor
Ce reprezintă, de ce le scriem și cum am actualizat biografia lui Nautilus.
Salutare, prieteni narativi.
Lansarea lui Pyke în universul lichid se apropie, așa că eu și Scathlocke ne-am gândit că ar fi un moment potrivit să analizăm o întrebare pe care echipa narativă o primește des: biografiile campionilor. Acestea sunt una dintre principalele metode prin care relatăm povestea din spatele unui campion și credem că ar fi util să explicăm ce reprezintă, de ce le scriem și apoi să prezentăm procesul cu Nautilus, titanul nostru preferat al adâncurilor.
Să începem cu cea mai scurtă versiune și cea cu care jucătorii sunt cei mai obișnuiți, descrierea din client, sau cum îi spunem în cadrul Riot, ”biografia scurtă”.
Biografia scurtă
Acesta este un paragraf scurt cu informații care descriu campionul. Deoarece este singura descriere narativă din client, aceasta ar trebui să consolideze motivele pentru care ai vrea să joci cu acel campion în joc, din perspectiva unui arhetip fantastic.
Până nu de mult, informațiile din client difereau ca lungime și subiect dezvoltat. Unele dintre ele nici nu reprezentau biografii, ci povestiri. Câteva erau foarte scurte, iar altele atât de lungi încât esența campionului se pierdea. Per ansamblu, experiența era imprevizibilă, iar asta îi făcea pe unii campioni să pară neglijați sau defavorizați. De aceea, am decis să standardizăm biografiile campionilor din client în noiembrie anul trecut.
Ne dorim ca aceste rezumate biografice să poată fi citite rapid, aproximativ într-o perioadă de timp necesară intrării într-un meci. În consecință, vrem să le păstrăm scurte, adică de aproximativ 80-100 de cuvinte. Asta înseamnă undeva în jur de patru propoziții. O biografie scurtă bună trebuie să surprindă cine este campionul în lumea din Runeterra, de unde a venit și care e personalitatea sa, încercând în același timp să evităm repetarea cuvintelor din titlul campionului.
Poate că unii dintre voi care aveați campioni preferați cu biografii ample sunt acum supărați. Când am adăugat noile biografii scurte standardizate în client toamna trecută, am primit nemulțumiri că am șters informații din istoria campionului. În cele mai multe cazuri, aceste detalii nu au fost tăiate din povestea campionului, ci locul lor era mai degrabă într-o pagină din Univers. Din fericire, în februarie, am putut introduce un buton ”Află mai multe” în client, care facilitează legătura cu aceste informații și ne aduce la următoarea formă a poveștii vieții campionului…
Biografia completă
Acest text narativ ar trebui să fie un rezumat al poveștii vieții campionului și a locului său actual în lumea din Runeterra. Deși e mai lung decât o biografie scurtă, ne place să-l menținem totuși concis și, în mod ideal, să nu depășească 600 de cuvinte. Când istoria campionului e puțin mai complicată, se poate să mărim limita cu încă vreo sută de cuvinte.
Poate că vă întrebați: ”Până la urmă, de ce stabiliți o limită de cuvinte?” (sau, după cum îmi place mie să-i spun, o limită creativă maximă sugerată cu tărie). Poate părea că e grozav să nu ai o limită de cuvinte, putând astfel să povestim mai multe despre campion, dar există două motive principale pentru care ne place să păstrăm biografiile concise.
În primul rând, biografiile complete au scopul de a evidenția evenimentele semnificative din viața unui campion. Cuvântul-cheie aici este ”evidenția”. Preferăm să relatăm povești prin intermediul poveștilor, nu al biografiilor. Pentru mine, e diferența dintre un manual de istorie și o ficțiune istorică: manualul este informativ și interesant în doze mici, dar prefer să fiu absorbit de o poveste în care un personaj poate trăi și respira. Evenimentele menționate în biografia completă a campionului ar trebui să fie cele care au contribuit la conturarea personalității acestuia din prezent, iar relațiile cu alți campioni sau alte regiuni consemnate ar trebui să fie semnificative. Modul în care este prezentat ar trebui să facă cititorul să-și dorească să afle mai multe, de preferat printr-o poveste.
În al doilea rând, ne limităm la un anumit număr de cuvinte, fiind poate și motivul pentru care mie îmi place să scriu biografii complete, pentru că spațiul mai mic îl obligă pe scriitor să fie precis în creația sa. Când trebuie să numeri fiecare cuvânt, fiecare cuvânt trebuie să conteze. Crearea unei biografii complete este un exercițiu bun pentru a afla ceea ce contează cu adevărat în conturarea personalității acelui campion și pentru găsirea cuvintelor potrivite pentru a transmite asta cititorului.
Vrem ca biografiile complete să surprindă aspecte semnificative din viața unui personaj. În acest sens, am putea introduce informații suplimentare într-o biografie după relatarea unei povești semnificative, așa cum am făcut recent în cazul lui Yasuo și al lui Riven după lansarea poveștii ”Confesiunile unei săbii frânte. Ambii sunt acum pe căi diferite de continuare a călătoriei și credem că e important să surprindem asta în biografia lor.
Așadar, cum arată toate astea în practică? Hai să analizăm un campion care a reprezentat o provocare interesantă.
Dilema ”Nautilus”
Înainte de schimbările din noiembrie, Nautilus a fost un personaj lăsat uitării din punct de vedere narativ. Fiind un campion mai vechi, informațiile din client nu erau de-a dreptul contradictorii față de lumea din Runeterra sau alți campioni, dar nici nu erau prea detaliate. Astfel, Nautilus a ajuns în categoria ”nu e o urgență, dar ne vom ocupa de el dacă lucrurile se schimbă”.
Pe măsură ce echipa care se ocupă de campioni a început să lucreze la ideea care avea să devină Pyke, am constatat că e cazul să-l analizăm pe titanul adâncurilor. Pyke se contura drept un campion din Bilgewater care a pornit în călătoria sa prin trădare, iar apoi a fost atins de o putere sinistră. Starea informațiilor pentru jucători despre Nautilus care erau în regulă în urmă cu câteva luni s-a schimbat. Știam că trebuie să-i refacem biografia lui Nautilus și s-o aprofundăm pentru a-l putea dezvolta pe Pyke.
Scriitorii și editorii adoră întrebările, iar una pe care o dezbatem adesea este ”De ce?”. În cazul lui Nautilus, întrebările erau: ”De ce e așa cum e? Ce putere l-a atins? De unde provine? Și de ce îl împinge înainte?”
Din dorința de a-i găsi un loc [lui Nautilus] în univers, am subminat ceva ce jucătorii iubeau înainte la el.
La fel ca majoritatea jucătorilor care iubesc dezvoltarea poveștilor și personajelor, cei care lucrează în domeniul narativ au o mulțime de idei personale despre distribuția din LoL și creează o mulțime de teorii despre ceea ce ”ar putea fi”. Această dezbatere internă benefică ne ajută să găsim lacunele din gândirea noastră înainte să le publicăm. Existau o mulțime de posibile explicații pentru întrebările din jurul lui Nautilus, așa că ne-am folosit de ocazie pentru a insinua o legătură cu Nagakabouros care fusese menționată. Asta nu doar că îl va diferenția de Pyke, ci ar putea dezvolta imaginea din joc a lui Nautilus de campion de suport.
Din păcate, dintre cele aproape 140 de biografii pe care le-am actualizat atunci, schimbarea lui Nautilus nu a fost întâmpinată deloc bine de jucători. Mai exact, prin faptul că Nautilus lucra pentru zeul lui Illaoi, nu prea mai era un campion în adevăratul sens al cuvântului. Din dorința de a-i găsi un loc în univers, am subminat ceva ce jucătorii iubeau înainte la el.
Privind provocarea din cazul lui Nautilus, eu și Scathlocke eram pe punctul de a cădea în prăpastia îndoielii de sine. Nautilus e un campion creat cu mult înainte ca noi doi să începem să lucrăm la Riot. Deși noi cei din echipa narativă suntem încântați de ideea de a crea personaje și lumi provenite din imaginația noastră, arta scrierii este adesea un exercițiu de umilință. Fiecare modificare a schiței îți dezvăluie lucruri pe care nu le știai despre povestea ta sau că nu ai transmis prea bine anumite lucruri în varianta anterioară.
Nautilus e mult mai mult decât o grămadă de armură. E un suflet pierdut, tras în adâncuri de întuneric, dar care a supraviețuit în ciuda celor întâmplate.
Așa că am început din acest punct. Ce altceva nu știam despre uriașul în armură? După ce am luat în considerare mai multe opțiuni, am contactat cât mai mulți jucători de Nautilus posibil și le-am pus această întrebare pe forumuri, sperând să găsim câteva răspunsuri. (Deși acest caz de feedback provine dintr-o singură sursă, căutăm mereu noi modalități prin care să înțelegem părerile jucătorilor din întreaga lume. Dacă vreți să ne spuneți ce părere aveți despre deciziile noastre, nu ezitați să ne scrieți în secțiunea de comentarii a acestui articol.)
La început am primit puține răspunsuri, însă în scurt timp nu se mai opreau. În peste o mie de răspunsuri din cincizeci de pagini de pe forum, jucătorii de Nautilus ne-au explicat în cel mai mic detaliu ce înseamnă acest campion pentru ei. Printre lucrurile care mă încântă să scriu pentru LoL este pasiunea profundă a jucătorilor pentru aceste personaje și pentru lumea lor. (De asemenea, am emoții teribile când una din lucrările mele ajunge în fața acestei pasiuni!)
Așa că am citit răspunsurile. Pe toate! Și au fost grozave.
Nautilus e mult mai mult decât o grămadă de armură. E un suflet pierdut, tras în adâncuri de întuneric, dar care a supraviețuit în ciuda celor întâmplate. Este întruchiparea groazei inevitabile, a poverilor de care nu poți scăpa și a dorinței de supraviețuire chiar și în fața presiunilor celor mai mari. Ancora și mersul greoi pe fundul oceanului sunt metafore superbe pentru a face față depresiei. Prin toate astea, chiar și în ciuda trădării lui, Nautilus nu e rău. În costumul de scafandru se află totuși sufletul unui om.
Am scris o nouă biografie scurtă a lui Nautilus (disponibilă acum în PBE). Și, dacă tot ați citit până aici acest capitol care analizează biografiile campionilor din LoL, iată o avanpremieră a biografiei complete a lui Nautilus, titanul adâncurilor.
Pentru a înțelege legenda lui Nautilus, întâi trebuie știut cine a fost pe vremea când era om, căci până și cele mai fantastice povești spuse în taverne sunt de acord că era odată un bărbat obișnuit.
Chiar dacă valurile i-au șters demult numele adevărat, cei mai mulți spun că nu ar fi fost un simplu marinar, ci un scufundător care se avânta după comori din naufragii. Dincolo de capătul sudic al Arhipelagului Flăcărilor Albastre se află rămășițele unei flote naufragiate, despre care se spune că s-a scufundat în drumul spre un ținut binecuvântat, căutând să dea comori nemaipomenite la schimb pentru darul nemuririi. În zilele frumoase, calele corăbiilor sclipesc în apele azurii. Multe echipaje au plătit scufundători care să recupereze comorile pierdute. Însă nimeni nu era la fel de priceput la asta precum uriașul musculos numit Nautilus.
Avea plămâni care puteau împinge velele unui galion și îi plăcea să se scufunde liber în căutarea bogățiilor. Scotea mereu la suprafață atât de mult aur și atâtea nestemate încât să mulțumească întregul echipaj și nu cerea niciodată să fie plătit mai mult decât ceilalți. Tot ce-și dorea era ca, atunci când porneau la drum, căpitanul să arunce o monedă în mare, onorând și împăcând marele ocean. Era o superstiție de marinar, dar multe echipaje făceau astfel de jertfe ca să se asigure că se întorceau acasă în siguranță.
Anii de scufundări au epuizat comorile la care se ajungea ușor, fiecare expediție fiind din ce în ce mai puțin bănoasă, până când echipajul din care făcea parte Nautilus a descoperit că atât corabia, cât și ei înșiși fuseseră vânduți altcuiva.
Zorile erau roșietice în ziua în care noul căpitan a sosit la bord. Era dintr-un port străin și adusese cu el un costum enorm de bronz și fier. Cumpărase corabia și echipajul pentru serviciile lui Nautilus, pe care-l fixa acum din priviri. Noul căpitan era obsedat de o anumită corabie, una care era învăluită în întuneric chiar și în zilele însorite. Armura de scufundare putea rezista presiunii de pe fundul oceanului suficient încât cel care era în ea să poată obține ceea ce se afla în negura stranie.
Echipajul a căzut de acord că era mai bine să muncească decât să moară de foame, așa că Nautilus a fost vârât în armură, iar puntea de lemn a pârâit sub greutatea lui. L-a cuprins o panică teribilă când și-a dat seama că n-aveau cu ce să plătească jertfa. Căpitanul străin a râs de teama lui Nautilus în timp ce acesta era coborât în apă și i-a asigurat pe cei din echipaj că orice s-ar fi aflat pe fundul apei avea să-i îmbogățească dincolo de orice-și imaginaseră vreodată. Când Nautilus avea să se întoarcă la suprafață, aveau să se ocupe și de jertfa aia prostească.
În timp ce se scufunda, lumina de deasupra lui Nautilus începea să dispară și totul se adâncise în liniște. Își mai putea auzi doar propria răsuflare. Apoi ceva s-a întins spre el din adâncuri, trăgându-l în jos. Pentru prima oară, Nautilus a simțit o teamă teribilă înghețându-i inima. Căpitanul lui nu căuta o comoară, ci o putere nepământeană adormită pe fundul mării.
Nautilus s-a agățat de lanțul ancorei, ultimul lucru care-l mai lega de lumea de deasupra, și a început să urce în timp ce forța din adâncuri trăgea de el. Dar era mult prea greu. Tocmai când era pe cale să scoată degetele mănușii de metal la suprafața apei, lanțul s-a rupt. Nautilus a urlat în costumul lui, dar nimeni nu l-a putut auzi. A căzut în vârtejul întunecat, agățându-se cu disperare de ancoră în timp ce se scufunda. Cuprins de tentaculele întunecoase, a privit din adâncuri cum conturul șters al vasului dispărea deasupra lui. Apoi, totul s-a făcut negru.
Când Nautilus s-a trezit pe fundul oceanului, era… cu totul altceva. Întunericul nu-i mai putea face rău. Costumul imens de fier îi devenise o cochilie, ascunzând felul cumplit în care puterea primordială îi transformase spiritul. Prizonier în abisul întunecat, nu-și mai amintea decât un lucru: promisiunea încălcată a noului căpitan.
Nautilus a jurat pe loc că toți aveau să plătească jertfa către ocean. Avea să se asigure chiar el de asta.
Mânat de acest gând, și-a croit drum către țărm. Însă când a ajuns în Bilgewater trecuseră deja ani de zile și nu i-a mai găsit pe cei care-l înșelaseră. Viața de dinainte și prilejul de răzbunare îi fuseseră răpite. Nautilus s-a întors în mare și și-a dezlănțuit furia împotriva celor lacomi, distrugându-le corăbiile cu loviturile ancorei sale enorme.
Uneori, când se află în mijlocul valurilor, amintiri vechi despre cine era odată sclipesc o vreme la suprafața minții lui… dar omul care era odată Nautilus rămâne mereu ascuns în abisuri.
Având în jur de 780 de cuvinte, biografia e puțin mai lungă decât ne dorim în mod normal. Dar, având în vedere prin ce-a trecut uriașul, ne-am gândit să compensăm cu puțin mai multe informații. Pentru aceia dintre voi cu ochi critici, există câteva fraze pe care le-am fi putut scurta pentru a ne apropia mai mult de 600 de cuvinte. Dar eu și Scathlocke suntem fani ai surprizelor ascunse, așa că le-am lăsat din… diverse motive.
Când nu ne iese
Uneori, după toate astea (cercetări, dezbatere internă, muncă editorială), nu reușim ceea ce ne-am propus în cazul unui campion. Intențiile noastre sunt bune, însă eu, Scathlocke și ceilalți colegi din echipa narativă suntem cu toții oameni (ei bine, cel puțin eu, dar câteodată mintea logică de editor a lui Scathlocke îmi ridică semne de întrebare…).
Când credeți că am dat-o în bară cu ceva, vă rugăm să ne spuneți și, cel mai important, vă rugăm să ne spuneți în cel fel. Actualizarea biografiei Karmei este un exemplu bun. Am lansat o biografie care nu a fost primită așa cum am sperat, iar notele detaliate și discuțiile care au urmat au fost interesante și incredibil de utile. Poate că nu răspundem la fiecare postare sau critică constructivă, dar le citim.
Dacă vă întrebați de ce campionul vostru preferat nu a ajuns în atenția noastră în ultimul timp, probabil că e deja pe listele noastre și vom vedea când îl putem actualiza (hârr, hârr, Soraka!). Pentru a actualiza unii campioni, are mai mult sens să așteptăm cu aceste modificări dacă plănuim deja să ne ocupăm de o anumită facțiune (de tine vorbim, Karma…).
Mai aveți întrebări sau nelămuriri despre unelte sau procese narative? Dați-ne de știre în comentariile de mai jos!